DIN IAD ÎN RAI

Din cartea:
"Sufletul după moarte: călătoria sufletului după moartea trupească", de Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Editura de Suflet, Editura Tabor, București, 2013

Este oare cu putință?
"Dacă Hristos a miluit trupul slăbănogului, nu va milui și sufletul lui? (...) Dacă i-a ascultat pe demonii care L-au rugat să nu-i trimită în iad: Și-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc (Laca 8, 26 - 31), nu va asculta rugăciunile pe care le facem pentru morții noștri?" (pag. 167)

Exemple

• "Împăratul Teofil a fost un înverșunat luptător împotriva icoanelor și a mers în iad. Soția lui, Teodora, l-a rugat însă pe Patriarhul Metodie (secolul al IX-lea d. Hr.) să se roage pentru sufletul lui. Patriarhul, împreună cu ceilalți clerici, a făcut rugăciuni în Biserica Sfânta Sofia. La fel a făcut și Teodora cu întreaga curte, în biserica palatului, și Domnul a auzit rugăciunile lor. S-a arătat Teodorei și i-a spus: Află că prin credința și prin lacrimile tale, și prin rugăciunile preoților Mei, îi dau iertare bărbatului tău, Teofil." (pag. 163)
• Sfântul Ioan Damaschin ne înștiințează că Sfântul Grigorie Dialogul, papă al Romei, a făcut rugăciune puternică către Mântuitorul iubitor de suflete, pentru iertarea păcatelor împăratului Traian. Urmarea a fost că Dumnezeu l-a scos pe Traian din iad. Martor la acest eveniment este tot Apusul și întreg Răsăritul, consemnează Sfântul Ioan Damaschin (arătând prin aceasta că evenimentul a făcut o puternică impresie în toată Biserica." (pag. 163 - 164)

Să luăm aminte!

Acum cei leneși și pierde-vară vor spune: Să păcătuim, căci după moarte ne vor mântui ai noștri! Deja cel rău le-a întins o cursă. Nu suntem siguri că după moarte vom primi iertarea, ci doar că există nădejde. Prin urmare, cum poți să fii sigur?

Păcătoșii care s-ar întâmpla să primească iertarea păcatelor după moarte au fost izbăviți prin rugăciunile sfinților. Vei avea și tu norocul să ai un sfânt al tău, care să se roage special pentru tine? Desigur că și rugăciunile celor care nu sunt sfinți sunt ascultate, când sunt făcute cu stăruință și cu zdrobire de inimă! Dar care om din lume se roagă în acest fel pentru rudenia sa moartă? Tu te rogi în acest fel? Așadar, să iei seama la sufletul tău și să nu te joci cu mântuirea ta veșnică!" (pag. 168 - 169)