Cuvinte pentru suflet și credință

Sunt unii părinți care dacă află că copilul lor se va naște cu malformații, îl avortează. Spun că nu este om și nu are suflet. Spun că unul ca acesta nu poate câștiga Raiul. Dar știi ce bunătate au sărmanii? Uite, unul pe care îl cunosc se roagă mult, face și multe metanii până se udă de transpirație. O astfel de mărime de suflet are. Apoi Starețul și-a amintit de ceva și a început să zâmbească. - Iar când flămânzește, își freacă pântecelul cu mâna și spune către icoana Maicii Domnului: "Măicuța Domnului acum merg să mănânc, apoi iarăși vin la rugăciune". Și Starețul a râs. - Se roagă cu rugăciunea lui Iisus, Părinte? - Da, spune și rugăciunea lui Iisus. Și dacă ai știi ce bunătate are? Uite, odată niște copii din vecini și-au bătut joc de el și l-au îmbrâncit, aproape l-au bătut pe sărmanul copil. Tatăl lui, văzând aceasta, s-a mâniat, a prins pe unul din acei copii neastâmpărați și, în furia lui, era gata să-l lovească. Atunci copilul s-a repezit și a prins mâinil...

Sursa imaginii: https://egumenita.ro/static/imagini-carti/NTYtQ3V2aW9zdWwtUGFpc2llLUFnaGlvcml0dWwtUMSDcmluxa.jpg Slujitorul care cârtea Aproape de Careia sihăstreau doi români într-o chilie. Odată unul dintre ei s-a îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se îngreuia să-l slujească. De aceea îl ruga mereu pe Sfântul Panteleimon ori să-l tămăduiască repede pe bolnav, ori să-l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut-o slujind pe bolnav. Deci, într-o zi, în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i se arătă Sfântul și-i spuse: - Ce mă rogi tu? Ești gol de virtuți. Din îngrijirea fratelui tău vei lua puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon au mirat pe fratele slujitor. De atunci l-a slujit cu multă râvnă pe bolnav și ruga pe Dumnezeu să trăiască mulți ani, ca să-l îngrijească mereu. Cuviosul Paisie Aghioritul, "Părinți Aghioriți - Flori din Grădina Maicii Domnului", Editura Evangh...

"- Așadar, să facem răbdare în boli și încercări, pentru a primi o "pensie", fie ea cât de mică. Pentru că nimic din cele ce se întâmplă nu îngăduie Dumnezeu, dacă nu iese ceva bun. Uneori Dumnezeu îngăduie să se întâmple ceva unui om, încât să fim nevoiți să-l ajutăm și astfel să scăpăm noi de ceva rău. Atanasie Rakovalis, "Părintele Paisie mi-a spus...", Editura Evanghelismos, București, 2006, pag. 

Maica Domnului apără și veghează pe monahii din Grădina ei ca o Mamă bună Odată, Bătrânul Teofilact de la Nea Skiti, pe când era începător fusese cuprins de niște dureri mari și plângea nemângâiat de durerile cele cumplite. Atunci aude deodată o voce din Icoana Maicii Domnului care îi spune: - De ce plângi? De ce te temi? Oare eu te voi părăsi? Într-adevăr, nu l-a lăsat Maica Domnului niciodată, ci ca o Mamă bună l-a apărat mereu, precum apără pe toți monahii ce stau în Grădina ei. (Icoana aceasta a Maicii Domnului se află acum în altarul Bisericii mari a Noului Schit). Cuviosul Paisie Aghioritul, "Părinți Aghioriți - Flori din Grădina Maicii Domnului", Editura Evanghelismos, București, 2004.

   Cu câțiva ani în urmă un oarecare Stareț a fost mult chinuit de boli și în cele din urmă  a murit, fără să cârtească deloc. După puțin timp s-a îmbolnăvit și ucenicul lui  și, deoarece nu se mai îmbolnăvise vreodată, a intrat în panică și se pregătea să  meargă în lume la medici, ca să se tămăduiască. Noaptea însă vede în somn pe  Starețul lui, care îi spune:    - Fiule, dacă vrei ascultă-mă și să nu mergi nicăieri. Fă răbdare. Eu n-am aflat aici  nici un folos din faptele mele, ci numai boala m-a folosit. Stai așadar în Grădina  Maicii Domnului și fă puțină răbdare în dureri, și mult folos va afla sufletul  tău.    S-a bucurat atunci ucenicul, a prins curaj și a făcut răbdare. După aceea simțea multă  bucurie lăuntrică de la dureri, pentru că mintea lui se afla lângă Sfinții Mucenici  și se veselea. Cuviosul Paisie Aghioritul, "Părinți Aghioriți - Flori din Grădina Maicii Domnului", Editura Evangheli...

   După o asceză de mulți ani era firesc să sufere și unele vătămări trupești, adică să aibă probleme de sănătate. Atletul lui Hristos însă prăznuia cu răbdare în dureri, aducându-și aminte de Sfinții Mucenici și slavoslovind pe Dumnezeu.    Când îl întrebam: "Cum o duci cu sănătatea?", acela îmi răspundea: "Slavă lui Dumnezeu, foarte bine! Eu nu sufăr nimic în comparație cu Sfinții Mucenici, și nici n-am făcut nimic în comparație cu cuvioșii Părinți".     Deși niciodată nu și-a lăsat îndatoririle duhovnicești până la bătrânețe, când l-au părăsit puterile sale trupești și când durerile s-au mărit, Părintele Sava era totdeauna bucuros în dureri și mereu spunea: "Slavă Ție, Dumnezeule". Cuviosul Paisie Aghioritul - "Flori din Grădina Maicii Domnului", Editura Evanghelismos, București, 2004

Canon mângâietor către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la toată boala Facere a Părintelui nostru purtător de Dumnezeu, Ioan al Evhaitelor Bolile mele tămăduiește-le, Fecioară, ale monahului Ioan Cântarea I, glas plagal 4 Irmosul: «Pe Faraon cel ce era purtat în carele de război, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, lovind în chipul Crucii și despărțind marea. Și pe Israel cel fugărit, care mergea pe picioare, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu». Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi (se repetă după fiecare strofă) N eputințele mele și bolile, tămăduiește-le, Născătoare de Dumnezeu, ca ceea ce ai născut cu trup pe Dumnezeu Cuvântul, pe Cel ce, cu patimile Lui, a purtat neputințele și bolile tuturor și pe Cel ce vindecă betejunile. C eea ce ai născut, Stăpână, fără dureri, durerile mele și cumplitele chinuri și pătimirile cele mai groaznice care mă apasă și mă încolțesc din toate părțile, ușurează, ridică pov...