Cuvinte pentru suflet și credință

"Se întâmplă, de pildă, să vi se dea o sarcină în afara îndatoririlor voastre. Nu e bine să vă mâniați și să vă împotriviți. Aceste tulburări fac rău omului. Să le socotiți pe toate prilejuri de sfințire. Și încă ceva. Există și un alt câștig: prin aceea că vi se încredințează multe sarcini învățați mai multe despre munca voastră în general, prin îndeplinirea mai multor îndatoriri deveniți mai responsabili. Acumulați cunoștințe care s-ar putea să vă fie de folos mai târziu. Dacă vi se încredințează treburi peate puterile voastre, puteți totuși să spuneți politicos, bineînțeles: "Iertați-mă, nu voi fi în stare să duc la bun sfârșit această treabă!" Puteți însă să nu vorbiți și toată această osteneală să fie spre binele vostru." (Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul - "Cuvinte despre viața duhovnicească", București: Editura Sofia/Metafraze, 2016, p. 52-53) Sursa imaginii: www.pemptousia.ro

Sursa imaginii: www.cuvantul-ortodox.ro "Dacă aveți iubire față de aproapele și față de Dumnezeu, Domnul vă va da smerenia, vă va da sfințenia. Dacă nu aveți iubire față de Dumnezeu și față de aproapele, dacă trândăviți, Satana o să vă chinuiască; o să se răzbune pe voi omul cel vechi; veți da vina pe toți și pe toate și o să cârtiți, zicând: <<De ce-ai lăsat asta aici, de ce [ai pus asta] dincolo?>> Și veți socoti că pricina sunt treburile, osteneala. Veți spune: <<Ce-i cu starea asta în care am ajuns, de ce mă port așa?>>, fără să vă dați seama de unde provine această stare. În vreme ce asta nu-i decât răzbunarea instinctelor." Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul - "Cuvinte despre viața duhovnicească" București, Editura Sofia/Metafraze, 2016, pag. 79-80.

Sursa imaginii: www.cuvantul-ortodox.ro "...toate împotrivirile și greutățile din jurul nostru nu sunt decât o formă de antrenament. Ne antrenăm pe noi înșine în răbdare, în stăruință. Ascultați un exemplu: A venit odată cineva la mine și a început să mi se plângă de soție. - Așa de nechibzuit ești? îi spun. - Adică sunt prostii ce spun? - Foarte mari, îi răspund. Femeia asta, soția ta, te iubește foarte mult. - Da, dar imi face din astea... - Ți le face ca să te sfințească, însă pe tine nu te taie capul. Te înfurii și, în loc să te sfințești, te osândești la iad. Dacă ar fi avut răbdare și smerenie, nu ar fi pierdut prilejurile de a se sfinți. Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul - "Cuvinte despre viața duhovnicească",  București, Editura Sofia/Metafraze, 2016, pag. 58.

Doamne și Părinte, Ziditorul și Apărătorul tuturor făpturilor!  Îți mulțumesc Ție pentru roadele Tale binecuvântate. Mă rog Ție din toată inima mea: așa cum ai promis să trimiți Duhul Tău Cel Sfânt tuturor celor care îl vor cere, trimite-L și copiilor acestora (N), ca să aprindă în ei adevărata frică de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii și pe care cine o va dobândi va avea slavă veșnică.  Dă-le lor să Te cunoască pe Tine, ferește-i de închinarea la idoli și de învățăturile greșite, fă ca sporind în credința mântuitoare și în evlavie Duhul acesta să fie cu ei neîncetat.  Dăruiește-le inimă credincioasă, ascultătoare smerită și înțelepciune, ca odată cu anii vieții să crească în har înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.  Sădește în inimile lor dragoste pentru cuvântul Tău dumnezeiesc, ca să-l asculte cu luare-aminte la toate rugăciunile, ca să-i cinstească pe cei bătrâni, ca să fie neprihăniți în mișcări, feciorelnici la fire, cinstiți în cuvinte, drepți ...

Din cartea: Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul - "Cuvinte despre viața duhovnicească" , București: Editura Sofia/Metafraze, 2016 Lucrarea duhovnicească pe care o săvârșiți în adâncul sufletului să fie tainică, să nu se facă simțită nu numai de ceilalți, dar nici de voi înșivă. (...) "Să nu știe stânga ta ce face dreapta ta." (pag. 34) Să le faceți pe toate simplu, delicat. Să nu faceți nimic mânați de interes. Să nu spuneți: "Voi face asta ca să am parte de acest rezultat" (...). Adică să vă rugați simplu și fără să vă gândiți ce vă va dărui Dumnezeu în suflet. Nu vă faceți socoteli. (...) Să nu vorbiți despre asta nici măcar cu voi înșivă. (...) (pag. 35-36) Cel plin de bunătate, cu inimă bună, care nu are gânduri viclene, atrage harul lui Dumnezeu. Mai ales bunătatea și simplitatea atrag harul lui Dumnezeu (...). Dar cel bun trebuie să cunoască și vicleniile diavolului și ale oamenilor, pentru că va avea multe de tras. (pag. 36-37)

Din cartea: Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul - "Cuvinte despre viața duhovnicească" , București: Editura Sofia/Metafraze, 2016 Există două căi care ne conduc la Dumnezeu: una aspră și obositoare, cu atacurile înverșunate împotriva răului, și una ușoară prin iubire. (pag. 27) Să nu alegeți căi nepotrivite pentru îndreptarea voastră. Nu trebuie să vă temeți nici de diavol, nici de iad, nici de nimic altceva. Astea dau naștere unei stări de împotrivire. Vă vorbesc din umila mea experiență. Scopul nu e a rămâne pe loc, a vă chinui, a vă căzni, ca să vă îndreptați. Scopul e să trăiți, să vă aplecați asupra studiului, să vă rugați, să creșteți în iubire , în iubire față de Hristos, în iubirea față de Biserică. (pag. 29) Nu luptați față către față cu ispita, nu vă rugați să plece, nu spuneți: "Ia-o de la mine, Doamne!" Atunvi îi acordați importanță și ispita se învârtoșează. Căci, deși spuneți: "Ia-o de la mine, Doamne!", de fapt nu faceți decât să vă gâ...

Sursa imaginii: crestinortodox.ro Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul - "Cuvinte despre viața duhovnicească", București: Editura Sofia: Metafraze, 2016 Dumnezeu a așezat o putere în sufletul omului. De el depinde spre ce o va îndrepta, spre bine sau spre rău. Dacă vom asemăna binele cu o grădină plină de flori, copaci și plante, iar răul, cu mărăcinii, și puterea, cu apa, atunci se pot întâmpla următoarele: dacă ducem apa la grădină, atunci toate plantele cresc, înfrunzesc, renasc; în același timp, mărăcinii, fiindcă nu au umezeală, se ofilesc, se pierd. Și invers. Așadar, nu e nevoie să vă îngrijiți de mărăcini. Nu vă lăsați absorbiți de alungarea răului. Așa ne vrea Hristos, să nu ne îngrijim de patimi și de cel potrivnic. Îndreptați apa, adică întreaga putere a sufletului vostru către flori, și vă veți bucura de frumusețea, de mireasma, de răcoarea lor. N-o să ajungeți sfinți prigonind răul. Dați-i pace. Priviți la Hristos, și El vă va mântui. În loc să stați afa...

Din cartea: "Sufletul după moarte: călătoria sufletului după moartea trupească" , de Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Editura de Suflet, Editura Tabor, București, 2013 Trupurile drepților (...) ele nu se vor supune legilor, nu vor fi legate de loc și timp, ci vor fi precum trupul înviat al Domnului (v. Filipeni 3, 21), care a ieșit din mormânt, "pecetluit fiind mormântul", și a intrat în casă, "prin ușile încuiate". Pe deasupra, își vor înnoi puterea (Isaia 40, 31). Nu se vor supune patimilor ireproșabile: nu vor simți foamea, nu vor obosi, nu vor adormi. (...) n-ar simți durerea. Nu se vor îmbolnăvi și, firește, nici nu vor muri, ci vor fi trupuri duhovnicești (I Corinteni 15, 44). Vor zbura ca vulturii  (Isaia 40, 31). Vor scoate aripi, se vor înălța precum vulturii, se vor ridica la ceruri precum Hristos la înălțarea Lui, vor străluci ca soarele  (Matei 13, 43), adică vor lumina precum Hristos la Schimbarea Sa la Față (v. Matei 17, 2). Și vor izvo...

Din cartea: "Sufletul după moarte: călătoria sufletului după moartea trupească" , de Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Editura de Suflet, Editura Tabor, București, 2013 "Să judece viii și morții..." "După moarte a avut loc judecata personală, particulară. Adică fiecare om a fost judecat în mod special, individual. Faptele lui le-a cunoscut doar Judecătorul Dumnezeu. Acum judecata se va desfășura în mod public, o judecată generală, universală, și nu numai a celor morți, ci și a celor vii." (pag. 179 - 180) Mai întâi vor învia cei credincioși, care vor fi înălțați în văzduh ca într-o "tribună". Cei vii vor fi răpiți pe nori și se vor întâlni în văzduh cu credincioșii înviați și toți împreună Îl vor întâmpina pe Domnul (v. Tesaloniceni 4, 15 - 18). După aceea vor învia păcătoșii. Nu vor fi înălțați în văzduh, ca să-L întâmpine pe Domnul, ci vor rămâne pe pământ și se vor uni cu păcătoșii vii, așteptând osândirea lor. (pag. 178) În Rai sau ...

Sursa imaginii:  www.doxologia.ro După Sfântul Epifanie și din Prolog Sfântul prooroc Maleahi s-a născut în Sofi, după întoarcerea din robie de la Babilon, din seminția lui Zabulon. Acesta din tinerețea sa a avut viața curată și neprihănită și a proorocit despre venirea Domnului, despre înfricoșata judecată, despre schimbarea așezământului și a legii lui Moise și despre jertfa cea nouă, iar numele de Maleahi, ce se tâlcuiește "înger", i s-a dat de tot poporul, pe de o parte pentru că era cu foarte bunăcuviință, ca un înger, iar pe de alta, că păzea îngereasca curăție și sfințenie și cu îngerii avea prietenie; pentru că de multe ori vorbea cu îngerul care-i descoperea tainele lui Dumnezeu, și-l învăța cunoștința celor ce aveau să fie, lucru pe care cei vrednici cu adeverire l-au cunoscut, auzind glasul îngeresc, iar pe înger neputând a-l vedea. Sfântul Maleahi vorbea față în față cu îngerul, precum cineva grăiește cu prietenul său. A fost acest sfânt prooroc mai în urm...

Din cartea: "Sufletul după moarte: călătoria sufletului după moartea trupească" , de Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Editura de Suflet, Editura Tabor, București, 2013 Este oare cu putință? "Dacă Hristos a miluit   trupul slăbănogului, nu va milui și sufletul lui? (...) Dacă i-a ascultat pe demonii care L-au rugat să nu-i trimită în iad: Și-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc (Laca 8, 26 - 31), nu va asculta rugăciunile pe care le facem pentru morții noștri?" (pag. 167) Exemple "Împăratul Teofil a fost un înverșunat luptător împotriva icoanelor și a mers în iad. Soția lui, Teodora, l-a rugat însă pe Patriarhul Metodie (secolul al IX-lea d. Hr.) să se roage pentru sufletul lui. Patriarhul, împreună cu ceilalți clerici, a făcut rugăciuni în Biserica Sfânta Sofia. La fel a făcut și Teodora cu întreaga curte, în biserica palatului, și Domnul a auzit rugăciunile lor. S-a arătat Teodorei și i-a spus: Află că prin credința și prin lacrimile...

Din cartea: "Sufletul după moarte: călătoria sufletului după moartea trupească" , de Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Editura de Suflet, Editura Tabor, București, 2013: "În Sfânta Scriptură avem întâmplări care arată că Dumnezeu, de dragul nostru, poate să mântuiască un om apropiat nouă sau întregul popor (deci și pe morții noștri!)." (pag. 127) "(...) noi, creștinii, rudeniile mortului, reprezentăm pentru acesta ultima nădejde. În milostivirea noastră se găsește soarta sufletului său. Dacă am știi cu câtă nerăbdare așteaptă de la noi un "Doamne, miluiește!"... (pag. 129) "(...) dacă noi dorim o dată ca cei apropiați nouă să se mântuiască, Acesta (Dumnezeu) dorește de nenumărate ori. De aceea așteaptă să găsească o ocazie (prin rugăciunile noastre) ca să-Și reverse mila peste copiii Săi morți. Dumnezeu"mizează" mult pe rugăciunile acestea." (pag. 132) Cât ne costă?... "Cât ne costă să spune...

Icoană - Sfântul Serafim de Sarov - Poceaev Sursa imaginii:  dositeea.blogspot.ro Troparul, glasul al 4-lea Din tinerețe L-ai îndră git pe Hristos, fericite, și numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujești, prin rugãciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilință dobândind iubirea lui Dumnezeu și arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ție: Mântuiește-ne pre noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru. Condacul, glasul al 2-lea Frumusețea lumii și cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălășluit în Mânăstirea Sarovului și acolo, îngerește viețuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta și Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, îmbogățindu-te cu darul tămăduirilor și al minunilor. Drept aceea îți cântăm ție: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru. Condac 1: Făcătorule de minuni și preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule ...

Sursa imaginii:  www.crestinortodox.ro Din cartea: "Viețile Sfinților", vol V (ianuarie) Acest mare mărturisitor al luminii Sfântului Duh s-a înălțat ca un astru deasupra pământului rusesc, la 19 iulie 1759, în epoca în care spiritul așa-numit "al Luminilor" invada Europa și Rusia, pregătind deja, din depărtare, timpurile întunecate ale ateismului și persecuției religioase. Fiu al unor negustori cucernici din orașul Kursk, el a crescut în smerenie și dragoste față de Biserică și a avut parte la vârsta copilăriei de arătarea milei Maicii Domnului, care l-a vindecat în chip miraculos. La 17 ani părăsi lumea, cu binecuvântarea mamei sale, și intră în Mănăstirea Sarov, unde a devenit repede un model de ascultare și virtuți monahale. Îndeplinea cu bucurie și zel toate sarcinile, chiar cele mai obositoare, pentru folosul fraților, postea pentru a înfrânge pornirile trupului și își păstra, ziua și noaptea, mintea ațintită la Dumnezeu, cu ajutorul rugăciun...