Flori din Grădina Maicii Domnului - Părintele Antim

     Se poate observa la nebunii pentru Hristos că, datorită multei lor smerenii au multă curăţie, adică limpezime duhovnicească, cunoscând astfel inimile oamenilor, ba chiar și tainele lui Dumnezeu. Astfel era și Părintele Antim, care își avea inima sa cea curată acoperită cu un sac vechi.

     Când mergea la Mănăstirea Sfântul Pantelimon nu intra înăuntru, ci sta acolo unde stăteau argaţii mănăstirii, mâncând la aceeași masă cu ei. Egumenul mănăstirii se vede că a fost înștiințat și i-a spus monahului slujitor să se îngrijească de Părintele Antim. De atunci monahul trapezar al argaţilor îl avea la evlavie, îl ajuta și îl urmărea. Astfel câștigă o încredere deosebită din partea bătrânului și putea înțelege unele din virtuțile sale ascunse.

     Una din marile lui virtuți a fost și harisma ce a avut-o în privința postului. Putea posti multe zile. Odată a mers epuizat la mănăstirea rusească - înainte de postul Sfinților Apostoli - și trapezarul de la mireni l-a primit cu multă bucurie și i-a pregătit să mănânce. Stareţul a început să mănânce, în timp ce monahul ce îl sluhea intra și ieșea și, privindu-l cum mănâncă mereu, l-a judecat: Un astfel de monah uscat și slab a putut manca atat de mult!" Așadar zăpăcit de aceste gânduri ale judecății trapezarul a plecat la chilia sa. După ce a terminat de mâncat, Părintele Antim a mers și a stat la ușa p chiliei fratelui. Văzând pe prietenul său cât era de zăpăcit de aceste gânduri, i-a fost milă de el și, ca să-l ajute, a fost nevoit să-i descopere pricina, ca să fie atent față de ceilalți și să nu-i judece, dar și noi să ne folosim se asta și să luăm aminte la judecată. Luându-l de mână l-a întrebat:

     - Nu cumva știi ce înseamnă smerenia?

     - Nu, nu știu, i-a răspuns fratele cu sfiala.

      Atunci Stareţul i-a spus:

     - Smerenia constă în asta: să nu judeci pe nimeni, ci să te socoţi pe tine mai ....

 Cuviosul Paisie Aghioritul, "Flori din Grădina Maicii Domnului"